De-a lungul timpului, s-a aflat că berea are şi alte efecte în afară de potolirea setei. Aceasta datorită procesului de fermentaţie. Părerea multor specialişti este că berea poate fi încadrată în rîndul alimentelor datorită conţinutului ridicat în glucide şi substanţe proteice. Berea, în general, are o compoziţie chimică complexă, conţinînd: glucide 4-5 la sută (dextrine, maltoză şi glucoză), substanţe proteice 0,2-0,7 la sută, elemente minerale 0,1-0,4 la sută (din care potasiu 30-40 mg la litru, calciu 60-90 mg la litru, precum şi magneziu, fier, sodiu, arsen, cupru, zinc, fluor, mangan etc.), vitamine (B1, B2, B6, PP, acid pantotenic, biotină, inozitol, acid folic, acid paraaminobenzoic), substanţe amare, substanţe tonante, glicerol, acizi, substanţe colorante şi aromatice, toate naturale. Berea oferă între 280-57 Kcal/l. Avînd o valoare nutritivă mare, poate fi considerată, pe bună dreptate, şi aliment. În România, la ora actuală, se fac demersuri pentru a se scoate berea din grupa băuturilor alcoolice şi introducerea ei în grupa alimentelor, ceea ce ar putea face să coste mult mai puţin.

Peste toate, berea se constituie şi ca un supliment alimentar preţios în hrana omului, un litru de bere oferind 27 la sută din dieta zilnică necesară de aminoacizi ca metionina şi lizina, 29 la sută din valină şi 46 la sută din fenilalonină, aceştia făcînd parte din cei 20 de aminoacizi numiţi "esenţiali", care constituie materia primă pentru proteine – «cărămizile vieţii»".

Glucidele şi aminoacizii sînt factori esenţiali pentru obţinerea energiei şi inducerea unor sinteze de noi proteine umane. Lipsa lor conduce la scăderea timpului de reacţie, a capacităţii de concentrare şi la scăderea forţei musculare.

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu